Un articol scris de Mihai Eminescu in ziarul \u201cTimpul\u201d, A.D. 1877<\/p>\n
Ce caut\u00e3 aceste elemente nes\u00e3natoase \u00een viata public\u00e3 a statului? Ce caut\u00e3 acesti oameni care pe calea statului voiesc s\u00e3 c\u00e2stige avere si onori, pe c\u00e2nd statul nu este nicaieri altceva dec\u00e2t organizarea cea mai simpl\u00e3 posibil\u00e3 a nevoilor omenesti? Ce sunt aceste p\u00e3pusi care doresc a trai f\u00e3r\u00e3 munc\u00e3, f\u00e3r\u00e3 stiint\u00e3, f\u00e3r\u00e3 avere mostenit\u00e3, cumul\u00e2nd c\u00e2te trei, patru \u00eens\u00e3rcin\u00e3ri publice dintre care n-ar putea s\u00e3 \u00eemplineasc\u00e3 nici pe una \u00een deplina constiint\u00e3? Ce c\u00e3uta d. X profesor de universitate, care nu stie a scrie un sir de limb\u00e3 rom\u00e2neasc\u00e3, care n-are at\u00e2tea cunostinte pozitive pe c\u00e2te are un \u00eenv\u00e3t\u00e3tor de clase primare din t\u00e3rile vecine si care, cu toate acestea, pretinde a fi mare politic si om de stat? Ce caut\u00e3? Vom spune noi ce caut\u00e3.<\/p>\n
Legile noastre sunt str\u0103ine; ele sunt f\u0103cute pentru un stadiu de evolu\u0163iune social\u0103 care \u00een Fran\u0163a a fost, la noi n-a fost \u00eenc\u0103. Am f\u0103cut strane \u00een biserica na\u0163ionalit\u0103\u0163ii noastre, neav\u00e2nd destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care s\u0103 constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghio\u015fii \u015fi haimanalele, oamenii a c\u0103ror munc\u0103 \u015fi inteligen\u0163\u0103 nu pl\u0103te\u015fte un ban ro\u015fu, st\u00e2rpiturile, plebea intelectual\u0103 \u015fi moral\u0103. Arionii de tot soiul, oamenii care risc\u0103 tot pentru c\u0103 n-au ce pierde, tot ce-i mai de r\u00e2nd \u015fi mai \u00eenjosit \u00een ora\u015fele poporului rom\u00e2nesc. C\u0103ci, din nefericire, poporul nostru st\u0103 pe muchia ce desparte trei civiliza\u0163ii deosebite: cea slav\u0103, cea occidental\u0103 \u015fi cea asiatic\u0103 \u015fi toate lep\u0103d\u0103turile Orientului \u015fi Occidentului, grece\u015fti, jidove\u015fti, bulg\u0103re\u015fti, se gr\u0103m\u0103desc \u00een ora\u015fele noastre, iar copiii acestor lep\u0103d\u0103turi sunt liberalii no\u015ftri. \u015ei, c\u00e2nd love\u015fti \u00een ei, zic c\u0103 love\u015fti \u00een tot ce-i rom\u00e2nesc \u015fi c\u0103 e\u015fti r\u0103u rom\u00e2n\u2026<\/p>\n
Liberalii sunt sm\u00e2nt\u00e2na \u015fi temeiul Rom\u00e2niei, noi suntem ni\u015fte r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e din vechile popula\u0163iuni autohtone, care nu merit\u0103 s\u0103 fie b\u0103gate \u00een seam\u0103. De! ierta\u0163i-ne, boieri Arione\u015fti \u015fi Carade\u015fti, c\u0103 ni s-a p\u0103rut \u015fi nou\u0103, biet, c\u0103 tr\u0103im \u00een \u0163ara noastr\u0103 \u015fi avem de zis o vorb\u0103. Ierta\u0163i-ne pentru c\u0103 nu b\u0103gasem de seam\u0103 c\u0103 suntem \u00een Bulgaria, ierta\u0163i-ne apoi c\u0103 n-am voit s\u0103 ne batem pentru bie\u0163ii greci \u015fi bulgari.<\/p>\n
Dar acum, de ne ve\u0163i fi iertat sau nu, s\u0103 st\u0103m de vorb\u0103 gospod\u0103re\u015fte \u015fi s\u0103 v\u0103 \u00eentreb\u0103m ce pofti\u0163i d-voastr\u0103? \u015ei, ca s\u0103 \u015ftim c\u0103 ave\u0163i dreptul de a pretinde, s\u0103 \u00eentreb\u0103m ce produce\u0163i? Ar\u0103ta\u0163i-ne \u00een Adun\u0103rile d-voastr\u0103 pe reprezentan\u0163ii capitaliilor \u015fi fabricelor mari, pe reprezentan\u0163ii clasei de mijloc care s\u0103 se deosebeasc\u0103 de fabrica de mofturi ale \u201eTelegrafului\u201d, \u015fi ale \u201eRom\u00e2nului\u201d \u015fi de fabrica d-voastr\u0103 de palavre din Dealul Mitropoliei?\u2026<\/p>\n
Ciudat\u0103 \u0163ar\u0103, \u00eentr-adev\u0103r! Pe cei mai mul\u0163i din ace\u015fti domni statul i-a crescut, adic\u0103 i-a hr\u0103nit prin internate, ca dup\u0103 aceea s\u0103-\u015fi c\u00e2\u015ftige, printr-un me\u015fte\u015fug cinstit, p\u00e2inea de toate zilele.<\/p>\n
Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul contrar. Dup\u0103 ce ace\u015fti domni \u015fi-au m\u00e2ntuit a\u015fa-numitele studii, vin iar la stat \u015fi cer s\u0103-i c\u0103p\u0103tuiasc\u0103, adic\u0103 s\u0103-i hr\u0103neasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. Dar nu-i numai at\u00e2ta.<\/p>\n
Domnia lor vor s\u0103 fac\u0103 pe boierii. 3\u20134\u2013500 de franci pe lun\u0103 nu-i lini\u015ftesc \u015fi nu-i fac s\u0103 se puie pe munc\u0103 pentru a deveni folositori na\u0163iei de pe spinarea c\u0103reia tr\u0103iesc. Sunt n\u0103scu\u0163i pentru lucruri mai \u00eenalte, pentru deput\u0103\u0163ii, ministerii, ambasade, catedre de universitate, scaune \u00een Academie, tot lucruri mari la care cinsti\u0163ii lor p\u0103rin\u0163i, care vindeau brag\u0103 \u015fi rahat cu ap\u0103 rece sau umblau cu patrafirul \u015fi sfistocul din cas\u0103-n cas\u0103, nici nu visaser\u0103 \u015fi nici n-aveau dreptul s\u0103 viseze, c\u0103ci nu d\u0103duser\u0103 na\u015ftere unor fe\u0163i-frumo\u015fi cu stele-n frunte, ci unor b\u0103ie\u0163i gro\u015fi la ceaf\u0103 \u015fi t\u00e2rzii la minte, de r\u00e2nd, adesea foarte de r\u00e2nd.<\/p>\n
C\u0103ci, din dou\u0103 una: sau ace\u015fti oameni sunt to\u0163i genii \u015fi, prin \u201ecalitatea\u201d muncii lor intelectuale, merit\u0103 locul pe care-l ocup\u0103, sau, neproduc\u00e2nd nici o valoare, nereprezent\u00e2nd nici un interes general dec\u00e2t pe al stomacului lor propriu, trebuie re\u00eempin\u015fi \u00een \u00eentunericul ce li se cuvine.<\/p>\n
\u0162\u0103rani? Nu sunt. Proprietari nu, \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i nici c\u00e2t negrul sub unghie, fabrican\u0163i \u2013 numai de palavre, meseria\u015fi nu, breasl\u0103 cinstit\u0103 n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete de\u015farte, lene\u015fi care tr\u0103iesc din sudoarea poporului f\u0103r\u0103 a o compensa prin nimic, ciocoi boiero\u015fi \u015fi fudui, mult mai \u00eenfumura\u0163i dec\u00e2t cobor\u00e2torii din neamurile cele mai vechi ale \u0163\u0103rii.<\/p>\n
De acolo pizma cumplit\u0103 pe care o nutresc aceste nulit\u0103\u0163i pentru orice sc\u00e2nteie de merit adev\u0103rat \u015fi goana \u00eenver\u015funat\u0103 asupra elementelor intelectuale s\u0103n\u0103toase ale \u0163\u0103rii, pentru ca, \u00een momentul \u00een care s-ar desmetici din be\u0163ia lor de cuvinte, s-ar m\u00e2ntui cu domnia demagogilor.<\/p>\n
\u00centr-adev\u0103r, cum li s-ar deschide oamenilor ochii c\u00e2nd unul le-ar zice: \u201eIa sta\u0163i, oameni buni! Voi pl\u0103ti\u0163i profesori care nici v\u0103 \u00eenva\u0163\u0103 copiii, nici carte \u015ftiu; pl\u0103ti\u0163i judec\u0103tori nedrep\u0163i \u015fi administratori care v\u0103 fur\u0103, c\u0103ci nici unuia dintr-\u00een\u015fii nu-i ajunge leafa. \u015ei ace\u015ftia v\u0103 ame\u0163esc cu vorbe \u015fi v\u0103 \u00eembat\u0103 cu ap\u0103 rece. Apoi ei to\u0163i poruncesc \u015fi nimeni n-ascult\u0103. Nefiind st\u0103p\u00e2n care s\u0103-i \u0163ie \u00een fr\u00e2u, ei \u00ee\u015fi fac mendrele \u015fi v\u0103 s\u0103r\u0103cesc, cre\u00e2ndu-\u015fi locuri \u015fi locu\u015foare, deput\u0103\u0163ii, prim\u0103rii, comisii \u015fi multe altele pe care voi le pl\u0103ti\u0163i pe\u015fin, pe c\u00e2nd ei nu v\u0103 dau nimic, absolut nimic \u00een schimb, ci din contr\u0103 v\u0103 mai \u015fi dezbrac\u0103, dup\u0103 ce voi i-a\u0163i \u00een\u0163olit. N-ar fi mai bine ca s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 cei ce n-au nevoie de averile voastre, av\u00e2nd pe ale lor proprii? Sau cel pu\u0163in oameni care, prin mintea lor bine a\u015fezat\u0103, v\u0103 pl\u0103tesc ce voi cheltui\u0163i cu d\u00e2n\u015fii?<\/p>\n
De aceea, alunga\u0163i turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic \u015fi n-au nimic \u015fi vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 ca oamenii cei mai boga\u0163i, nu \u015ftiu nimic \u015fi vreau s\u0103 v\u0103 \u00eenve\u0163e copiii, \u015fi n-au destul\u0103 minte pentru a se economisi pe sine \u015fi voiesc s\u0103 v\u0103 economiseasc\u0103 pe voi to\u0163i.<\/p>\n
Mihai Eminescu, din ciclul \u201cIcoane vechi si icoane nou\u00e3\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Un articol scris de Mihai Eminescu in ziarul \u201cTimpul\u201d, A.D. 1877<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":514,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[76],"class_list":["post-513","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-mihai-eminescu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mircea.tatuc.ro\/wp\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/513","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mircea.tatuc.ro\/wp\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mircea.tatuc.ro\/wp\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mircea.tatuc.ro\/wp\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mircea.tatuc.ro\/wp\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=513"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/mircea.tatuc.ro\/wp\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/513\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mircea.tatuc.ro\/wp\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/514"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mircea.tatuc.ro\/wp\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=513"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mircea.tatuc.ro\/wp\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=513"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mircea.tatuc.ro\/wp\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=513"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}